Parcul Dendrologic Arcalia Parcul Dendrologic Arcalia, Arcalia (Șieu-Măgheruș), Bistrița-Năsăud, România
Parcul Dendrologic Arcalia și Castelul Bethlen
O oază de verdeață unde liniștea și frumusețea naturii formează un loc magic, încărcat de istorie
Ansamblul castelului Bethlen e un domeniu ce te duce cu gândul la „O mie și una de nopți” și are o poveste impresionantă. Complexul aflat sub administrația Universității „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca se întinde pe o suprafață de aproximativ 17 hectare și include trei corpuri de clădiri și un parc dendrologic cu numeroase specii de plante locale și exotice. Atât clădirea principală a Castelului Bethlen cât și parcul sunt pe lista monumentelor istorice.
Satul Arcalia din comuna Șieu-Măgheruș este una dintre cele mai vechi localităţi ale judeţului Bistriţa-Năsăud, a cărui primă atestare documentară a fost consemnată în 1355. În 1673 Arcalia a intrat în posesia familiei nobiliare Bánffy, iar în 1731 a devenit proprietatea membrilor familiei Bethlen. Pe la mijlocul secolului XIX este construit castelul ca reședință pentru familia grofului, titlul de conte purtat în trecut de mari latifundiari maghiari. Castelul, singurul de acest tip în Transilvania, a fost ridicat în stil maur-bizantin, cu 5 turle gri sub forma unor bulbi de flori care se ițesc semețe printre coroanele copacilor. Dintre decorațiunile originale au mai rămas în interior doar sobele bogat ornamentate aduse din Viena. Deasupra intrării principale în castel încă poate fi admirat blazonul familiei Bethlen.
Parcul dendrologic
În 1801, prin grija contelui János Bethlen a fost amenajat pe domeniul din Arcalia unul dintre primele parcuri în stil englezesc din Transilvania, precum și o herghelie cu rase de cai dintre cele mai renumite. În jurul anilor 1880, Béla Bethlen, un descendent al familiei contelui, a reamenajat zona verde a domeniului, transformând-o într-un impresionat parc dendrologic cu o varietate de peste 150 de specii autohtone și exotice de arbori şi arbuşti.
Suprafaţa actuală a parcului, o grădină botanică extraordinară ce înconjoară castelul, este de 16,5 ha la care se adaugă livada parcului extinsă pe 1 ha. Este al doilea ca mărime din țară după cel de la Simeria, județul Hunedoara. În 1964 lista de plante a parcului indentifica 104 dintre cele peste 150 de specii plantate original. Deși unii arbori deosebit de valoroşi au dispărut, cum ar fi doi dintre cei trei arbori de lalea aclimatizaţi în parc încă de pe vremea grofului, în anii ’70 şi ’80 au apărut în peisajul parcului alte specii. În prezent, din punct de vedere botanic, parcul prezintă o mare biodiversitate alcătuită atât din specii autohtone cât şi din rarităţi floristice exotice.
Varietăţi de arbori şi arbuşti formează o mică pădure alături de multe plante menite a încânta ochiul vizitatorilor aflate în sectorul ornamental: bujori, liliac sălbatic, un arbore de magnolia, glicină, tuie, ienuperi etc. Bradul argintiu, salcâmul japonez, pinul de mătase, mărul japonez, molidul cauzazian, nucul american, arborele de lalea, bradul balsamifer, chiparosul de baltă, stejarul de ceară și stejarul american sunt doar o mică parte din multitudinea de specii care înfrumusețează și fac unic acest parc. Aranjarea parcului este de asemenea specială cu poteci și promenade străjuite de molizi, salcâmi și carpeni, o alee labirintului ce evocă fosta gradină in stil englezesc de pe domeniul Bethlen și „Aleea calarețului”, un drum ce onorează vechea pasiune pentru cai a contelui.
De la castel la magazin rural
În timpul celui de-al doilea război mondial, armata sovietică pătrunde în sat, arestează familia grofului şi devastează parcul şi castelul: incendiază biblioteca și fură obiectele de valoare şi taie peste 150 dintre cei mai frumoşi molizi ai parcului. Domeniul a fost apoi preluat în 1947 de stat şi transformat în magazin sătesc, depozit pentru cereale, locul de staționare a mașinilor agriculturale iar mai apoi loc de organizare pentru tabere ale pionierilor, în timp ce alţi arbori cad pradă tăierilor abuzive. Cu toate acestea este singurul din cele 12 castele din judetul Bistrița-Năsăud care a avut o soartă mai bună. Abia recent acestuia i s-a alăturat și Castelul Teleki din Posmuș a cărui restaurare s-a încheiat în 2022, după decenii în care a fost abandonat.
În 1963 domeniul Arcalia a fost preluat de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Castelul a fost renovat și transformat în Centru de Cercetări Biologice și Geologice, iar în parc a fost creat un arboretum. Timp de trei decenii studenții își realizau aici stagiul de practică pe timpul verii. Apoi, în toamna anului 1998, prin ordin al Ministerului Educației Naționale, la Arcalia s-a înființat Centrul Regional al Francofoniei, sub egida aceleiași universități.
Domeniul din Arcalia a devenit locația multor simpozioane științifice, conferinţe, spectacole, tabere de creație și cursuri de vară. Marea biodiversitate a parcului dendrologic îl recomandă ca un veritabil laborator ştiinţific în aer liber, unde elevii şi studenţi pot vizita şi cerceta ecologia acestor specii. De asemenea, parcul este și o destinație turistică pentru vizitatorii amatori de natură, care se pot recreea în prezenţa unor rarităţi floristice din multe regiuni ale globului.
Deși castelul adăpostea deja câteva spații educaționale (o sală de conferinţe de 70 de locuri, o sală de seminar, o sală de lectură și o bibliotecă francofonă), numărul crescut al studenților Universității „Babeș-Bolyai” a facut necesară extinderea acestora. În acest sens castelul a fost recent restaurat ca parte a unui proiect de modernizare a infrastructurii academice, menită să deservească anual peste 600 de studenți, masteranzi și doctoranzi ai universității la standarde europene. Pe lângă extinderea spațiilor de învățământ cu peste 840 mp, edificiul monument istoric și-a recăpătat elementele arhitecturale pierdute, readucând la lumină frumusețea castelului rupt parcă din basme.
Cum ajungi aici si când să vizitezi
Arcalia este situată la 17 km de Bistriţa, aproximativ 110 km de Cluj-Napoca și aproximativ 84 km de Târgu Mureș. Se poate ajunge aici foarte ușor, fiind la o distanță mică de DN 15A, șoseaua care leagă Bistrița de Reghin. Trenul sau autobuzele locale sunt o altă variantă accesibilă.
Vizitatorii nu au acces în clădirea castelului, ci numai în parcul dendrologic. E deschis tot timpul anului, dar perioada cea mai propice este primăvara, când bogata floră a parcului prinde viață și explozia de culoare oferă cel mai frumos spectacol al naturii. Taxa pentru vizitare este de 3 ron de persoană iar programul este zilnic între orele 9.00-18.00.
Toate contribuțiile sunt binevenite, indiferent de mărime. Chiar și corecția unei greșeli de tipar e apreciată.
Toate contribuțiile sunt verificate înainte de publicare.
Continuă la jurnalul modificărilorToate contribuțiile sunt binevenite.
Toate contribuțiile sunt verificate înainte de publicare.
Toate contribuțiile sunt binevenite, indiferent de mărime. Chiar și corecția unei greșeli de tipar e apreciată.
Toate contribuțiile sunt verificate înainte de publicare.
Continuă la jurnalul modificărilorToate contribuțiile sunt binevenite, indiferent de mărime. Chiar și corecția unei greșeli de tipar e apreciată.
Toate contribuțiile sunt verificate înainte de publicare.
Continuă la jurnalul modificărilorToate contribuțiile sunt binevenite, indiferent de mărime. Chiar și corecția unei greșeli de tipar e apreciată.
Toate contribuțiile sunt verificate înainte de publicare.
Continuă la jurnalul modificărilorCategorie
Cost
-
Clădirea în care îsi desfățoară activitatea liceul, monument istoric din secolul XIX
-
Clădirea în care a funcționat prima școală de arte din Bistrița
-
11.55 km
Clădirea cu un trecut sumbru ce ascunde o frumoasă stemă medievală
-
11.55 km
Clădirea cunoscută de bistrițeni ca fosta Şcoala Generală Nr. 2 din Bistrița are o istorie îndelungată dar strâns legată de învățământul orașului.
-
11.59 km
Sediul Casei de Cultură a Sindicatelor, a două unități de învățământ superior și a multor evenimente culturale.